Se încarcă

Gospodărie-atelier de spătar, Râşculiţa, judeţul Hunedoara

Unknownmiddle 19th century - 1970

ASTRA Museum

ASTRA Museum

Gospodăria de spătar din Râşculiţa provine din Ţara Zarandului. A fost transferată în muzeu în anul 1971, monumentul datând din a doua jumătate a secolului trecut.
Gospodăria se compune din: casa de locuit, şura cu două grajduri, coteţul de oi şi porci şi fântâna, fiind împrejmuită cu gard din nuiele împletite, acoperit cu jneapăn.
Casa de locuit este construită pe un soclu de piatră şi are două încăperi, la nivelul superior, fiecare cu accesul din târnaţul care se întinde pe toată faţada. Pridvorul este mărginit de o balustradă închisă cu scânduri, prinse în cuie de lemn. La nivelul inferior are o singură încăpere, săpată în terenul în pantă, ai cărei pereţi îi formează soclul din piatră. Uşa de intrare se află în peretele lateral al soclului. Acoperişul este înalt, învelit cu paie.
Încăperile de locuit sunt construite din bârne cioplite din stejar şi fag. Pereţii sunt lipiţi cu pământ, pe ambele suprafeţe şi zugrăviţi cu var. Planşeul este susţinut de grinzi masive, căptuşite cu scânduri, pe care este aşezat un strat de pământ bătătorit. Plafonul este din scânduri de fag, susţinute de grinzi transversale ale căror capete, ieşite în exterior, formează baza de susţinere a cosoroabei (grinda longitudinală pe care sunt fixaţi, cu cuie de lemn, căpriorii acoperişului). În interior, pe sub toate grinzile transversale, trece meşter grinda care are rol de susţinere.
Cele două încăperi sunt inegale ca suprafaţă, având şi funcţiuni diferite. Cea mare serveşte ca locuinţă aici desfăşurându-se toate activităţile gospodăreşti şi totodată ca atelier de lucru, iar cea mică are funcţia de cămară de alimente şi depozit de obiecte casnice şi haine.
Casa de locuit are soba cu camniţă, construită din cahle smălţuite, ornamentate în relief, două paturi aşezate în colţurile opuse ale sobei şi uşii de intrare, în faţa cărora se afIă băncile cu spetează, între care, sub fereastră, este aşezată masa. La peretele de lângă sobă stă aşezat podişorul.
Meşterul spătar nu are o încăpere specială destinată confecţionării spetelor; acestea se lucrează peste tot, în orice colţ al gospodăriei, iarna şi pe timp ploios. Materialul lemnos este depozitat în şură, unde se crapă cu securea şi se taie după dimensiunile necesare. Dinţii spetelor se fac din lemn de alun care se crapă cu un cuţit special, în fâşii subţiri. Această operaţiune se desfăşoară pretutindeni. Asemenea femeilor care torc, râşculiţencele ies la poartă, în loc de furcă, cu bucăţile de lemn de alun din care confecţionează dinţii. Vergele lungi şi subţiri se crapă din stejar, între acestea fixându-se dinţii care sunt legaţi cu sfoară subţire de cânepă.
Spata este o parte componentă a războiului de ţesut, care are diferite mărimi, de la 10 la 100 cm lungime, după dimensiunea şi calitatea materialului care este ţesut în război.
Practicarea meşteşugului confecţionării spetelor este un fenomen general pentru râşculiţeni, fiind practicat de toţi locuitorii satului, atât de bărbaţi cât şi de femei. Procurarea materialului din pădure, tăierea şi pregătirea lui se face numai de către bărbaţi, iar confecţionarea părţilor componente, cât şi legarea spetei, se face în aceeaşi măsură de către bărbaţi şi de către femei.
Spătarii îşi desfac produsele în toate părţile ţării, plecând cu sacul în spate, din sat în sat, schimbul făcându-se numai în bani.

Afișați mai puținAfișați mai mult

Detalii

  • Titlu: Gospodărie-atelier de spătar, Râşculiţa, judeţul Hunedoara
  • Creator: Unknown
  • Dată: middle 19th century - 1970
  • Dimensiuni fizice: w6.18 x h7.2 x d8.12 m
  • Proveniență: ASTRA Museum
  • Tip: Reconstruction
  • Link extern: ASTRA Museum

Recomandate

Pagină de pornire
Explorați
Aproape
Profil