„Simbol muzical al Bihorului”
viori cu goarnă

Vioara cu goarnă este un instrument muzical cu coarde care, deşi în trecut a avut o arie de răspândire mare, s-a păstrat doar în tradiţia muzicală din Bihor, devenind un simbol al acestei regiuni.

Studiile europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale şi la tradiţia acestora notează prezenţa viorii cu goarnă utilizată in folclor numai în partea de est a Imperiului Austro-Ungar, pe mai toată porţiunea graniţei cu Romania influenţând tarafurile romaneşti.

Au fost găsite astfel de viori în părţile Năsăudului, Mureşului, Banatului şi Bihorului, dar în zilele noastre se mai regăsesc doar în Bihor, unde tarafurile au adoptat vioara cu goarnă pentru propagarea sunetului în cadrul execuţiilor muzicale în spaţii deschise sau cu mulţi participanţi, spre deosebire de celelalte zone care s-au orientat către instrumentele de suflat.

În Europa Centrală şi de Vest vioara cu goarnă nu a avut succes, pentru că folosită pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn etc.) s-a observat că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutăreşti, tonuri care se disting foarte bine în comparaţie cu vioara clasică şi compoziţiile scrise pentru ea.

vechiul Imperiu Austro-Ungar (la 1900) si Bihorul de azi (cu roşu)
vioră cu gornă

Vioara cu goarnă este construită pe baza unui concept asemănator viorii create de John Matthias Augustus Stroh la inceputul anilor 1900.

Vioara Stroh emite un sunet mai puternic faţă de o vioara clasică şi proiecţia direcţionată a sunetului o făcea utilă în zilele timpurii ale înregistrărilor fonografice. Câtă vreme înregistrările cu vioara clasică aveau o slabă calitate cu metodele mecanice vechi, viorile Stroh erau utilizate des în studiourile de înregistrări, dar au devenit foarte rare după ce studiourile au trecut la noile tehnologii de înregistrare cu microfoane electrice în anii 1920.

La o privire mai atentă se observă că sunt mari diferenţele de manufactură. Vioara cu goarnă e mult mai suplă decât cele create de Stroh şi au ca principiu înlocuirea cutie rezonatoare din lemn a viorii clasice cu un rezonator care produce un sunt mai tare, mai penetrant.

gramofon şi trompetă

Pentru vioara Stroh rezonatorul era construit special pe baza unui patent, dar vioara cu goarnă are la bază încorporarea unui rezonator de gramofon în corpul de lemn al viorii la care se ataşează o trompetă de metal.

rezonator de gramofon amplasat în corpul de lemn al viorii
rezonator plasat într-o parte a viorii
trompetă ataşată de rezonator în cealaltă parte a viorii

Căluşul se sprijină pe o membrană rezonatoare care preia vibraţiile prin intermediul unei tije subţiri (ac), cu rol de conducere a vibraţiilor mecanice, iar sunetul coardelor puse în vibraţie se amplifică în interiorul trompetei.

rezonator: membrana preia vibraţiile acului
vioară cu goarnă

Rezultă un sunet penetrant, oarecum metalic ca şi emisie, instrumentul pretându-se mai ales la execuţii în aer liber, datorită sonorităţii puternice de aici venind şi denumirea de vioară cu “goarnă”.

Astfel se observă încă o dată ca folclorul este un fenomen viu, care nu piere, ci e în continua transformare şi este însufletit şi de mesterii populari şi instrumentiştii care prin măiestrie şi inventivitate adaptează modernitatea vremurilor la tradiţia străveche dând noi valenţe manifestărilor artistice în general şi celor muzicale în particular.

În general toţi instrumentiştii işi construiesc singuri viorile cu goarnă, dar sunt cunoscuţi şi făuritori renumiţi printre care putem aminti pe Dorel Codoban din Lazuri de Roşia, judetul Bihor.

Dorel Codoban - făuritor de viori cu goarnă din Lazuri de Rosia, judeţul Bihor
unele din viorile cu goarnă făurite de Dorel Codoban

Acesta a construit circa 2500 de viori cu goarnă de-a lungul vieţii.

Rafturi cu uneltele cu care Dorel Codoban şi-a făurit faimoasele sale viori cu goarnă
Marius Mihuţ - făuritor de viori cu goarnă din Cihei, judeţul Bihor

Din generaţia mai nouă de făuritori de viori cu goarnă se numără şi Marius Mihuţ din Cihei care dezvoltă şi mai mult mesteşugul transformând fiecare vioară cu goarnă într-o operă tradiţională de artă.

Lemnul viorii cu goarnă este sculptat cu motive geometrice şi din natura înconjurătoare preluate de atâtea ori în tradiţia populară: frunze, ramuri, pomi, animale si figuri traditionale ca de exempu o mireasa.

frunze sculptate pe capul viorii
ramuri sculptate pe corpul viorii
pomi sculptaţi pe corpul viorii
capul viorii sculptat în formă de animal
capul viorii sculptat în formă de mireasă
vioară pictată
vioară cu două goarne

Cei mai importanţi solişti la vioara cu goarnă din Bihor sunt: Cabuţa Gheorghe zis Stângaciu, Varga Carol zis Zbiciu, Mitică Negrean, Gheorghe Rada, Miţi din Tulca, Doru din Albeşti şi mulţi alţii care însufleţesc toate ocaziile la care muzica încântă ascultătorii, astfel ei păstrează şi duc mai departe acordurile speciale ale viorii cu goarnă.

Stângaciu (Căbuţa Gheorghe) - Vioară cu goarnă
Contribuții: povestire

Informant — Floarea Codoban
Informant — Florea Crişu
Informant — Marius Mihuţ
Informant — Căbuţa Gheorghe (nicknamed Stângaciu)
Translator — Simona Fer
Curator — Mihai Jurcă

Mulțumiri: tot conținutul media
În unele cazuri, e posibil ca povestirea prezentată să fi fost creată de o terță parte independentă. Aceasta nu reprezintă neapărat punctul de vedere al instituțiilor menționate mai jos, care au asigurat conținutul.
Traduceți cu Google
Pagină de pornire
Explorați
Aproape
Profil