Bucureşti, oraşul victoriei

TVR, The Romanian Public Broadcaster

"Pentru Ceauşescu, acel Balcon şi acea Piaţă constituiseră ani de-a rândul un simbol al puterii sale absolute, de necontestat. Gestul unora dintre manifestanţi de a-l huidui pur şi simplu l-a paralizat şi l-a pus în situaţia de a nu mai avea practic nici un fel de reacţie"
Mihail M. Andreescu, Ion Bucur, „Revoluţia Română în Bucureşti”    
Fraternizarea Armatei Române cu poporul

Pe 21 decembrie, 1989, în contextul evenimentelor de la Timişoara, Nicolae Ceauşescu programează o adunare populară  la care să participe muncitori din fabricile şi uzinele din Bucureşti. La ora 12:00, aproximativ 100.000 de oameni, cu pancarte prin care condamnau protestele din Timişoara şi îl susţineau pe dictator şi Partidul Comunist Român, îl ascultau pe Ceauşescu. Fostul preşedinte anunţă că a hotărât să majoreze salariile minime, cu o sumă modică, şi să adauge ceva la ajutoarele pentru copii.  De asemenea, adresează mulţumiri organizatorilor manifestării populare.   

Un reprezentant al muncitorilor ţine un discurs în faţa mulţimii prin care exprimă solidaritatea muncitorilor şi aprobă atitudinea lui Ceauşescu cu privire la protestele din Timişoara.    

Ultima "adunare populară"

La un anumit moment, pentru prima dată în 25 de ani, din  mulţime răzbate un vuiet. Ceauşescu rămâne uimit, neînţelegând ce se întâmplă. Rosteşte de câteva ori "Alo!", iar în acest interval, transmisiunea TV a fost întreruptă.    

Ceauşescu le spune manifestanţilor: "Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi la locurile voastre!", dar singura reacţie din public au fost nişte huiduieli. Manifestanţii dinspre Ateneu încep să părăsească piaţa. Starea generală este una de panică.

Mulţimea de manifestanţi în Piaţa Palatului, în faţa Comitetului Central al Partidului Comunist Român

Aşa-zisa adunare de susţinere a preşedintelui Nicolae Ceauşescu s-a transformat într-un protest vehement, o parte de participanţi se regrupează în mai multe puncte din zona centrală a capitalei.  

Între orele 13:30 şi 14:00 au fost reţinuţi peste 150 de protestatari. În faţa hotelului Negoiu cade prin împuşcare prima victimă a revoluţiei în Capitală. Un maior de Miliţie ucide un manifestant cu foc de revolver.  În jurul orei 14:50, în Piaţa Universităţii sosesc vehicule blindate de intervenţie şi militari aparţinând MapN, dar primul ordin clar de represiune vine din partea ministrului Apărării, generalul Vasile Milea, la 16:37. El ordonă împrăştierea manifestanţilor din zonele Piaţa Romană, Intercontinental şi Piaţa Unirii.

În piaţa Universităţii, în jurul orei 15:00, aproximativ 200 de oameni se adună, îngenunchează şi spun rugăciuni. De asemenea, se ţin momente de reculegere pentru victimele din Timişoara. În acele prime ore ale protestelor de la Universitatea, revoluţionarii Dumitru Dincă şi Dan Iosif îşi amintesc crearea unei structuri denumite Frontul Muncitoresc Unit.    

În jurul orelor 16:30, se produce un incident care avea să tensioneze atmosfera. Şoferul unui autocamion militar este lovit în cap cu o cărămidă aruncată de un cetăţean. Şoferul, militar în termen, îşi pierde cunoştinţa şi controlul asupra autovehicolului care îşi continuă deplasarea, facând victime deopotrivă în rândul manifestanţilor cât şi a militarilor aflaţi în dispozitiv, mai precis şapte morţi şi opt răniţi. La 17:00, începe să se tragă asupra manifestanţilor dinspre clădiri, de pe tanchete, dar şi din mijlocul lor.

Baricada de la Intercontinental

În jurul ore 18:20, manifestanţii construiesc o baricadă formată din autoturisme, containere metalice şi mobilier de la restaurantul Dunărea. Dan Iosif, Romeo Raicu, Radu Silaghi îndeamnă mulţimea să nu plece. În principal, s-au afirmat ca lideri ai baricadei Dumitru Dincă şi Dan Iosif. Ei au fost cei care s-au adresat mulţimii prin discursuri mobilizatoare.

 

"Baricada de la Intercontinental şi Balconul Operei din Timişoara au fost şi continuă să rămână simbolurile supreme ale Revoluţiei Române din 1989"

Mihail M. Andreescu, Ion Bucur "Revoluţia Română în Bucureşti"    

Represiunea baricadei s-a produs între 23.30 şi 24.00. Transportatoarele blindate intră în viteză în manifestanţii din zona restaurantului Dunărea. Se aruncă cu grenade lacrimogene, se aprind camioanele de la baricadă.  La 23:50 se trage cu foc automat şi uslaşii intră în acţiune. 

La miezul nopţii, în spatele baricadei se mai află încă 800 de oameni, iar militarii încearcă spargerea baricadei cu ajutorul unor transportatoare blindate. Un alt tanc trece prin baricadă,  rănind mai multe persoane. Din patru tancuri se trage asupra revoluţionarilor. 

Patru tancuri, două venind de pe Magheru, unul de la Ciclop şi unul de la CCA, sparg blocada. Gărzile patriotice încep să-i atace pe manifestanţii prezenţi.Conform datelor Procuraturii Militare, au fost 148 de morţi şi răniţi prin împuşcare. În zona Inter - Dalles au murit 48 de persoane, dintre care 8 au fost lovite de maşini, 39 au fost împuşcaţi, iar o persoană a murit din cauza loviturilor primite.

"Freedom!"

22 decembrie

 

În jurul orei 7.00, manifestanţii încep să se adune din nou în Piaţa Universităţii. Grupurile care se agitaseră în timpul nopţii reuşiseră să mobilizeze forţe importante de protestatari. Pe platformele industriale ale Capitalei se constituiseră coloane de muncitori care au pornit spre centrul oraşului. Principalele grupuri aparţineau zonelor industriale  23 august, Militari, Griviţa, Berceni, Pipera, Mecanică Fină, Pantelimon. Coloanele de manifestanţi se îndreptau spre Centrul Capitalei scandând: „Jos Dictatorul!”, „Jos călăul!”, „Jos Ceauşescu!”, „Vom muri şi vom fi liberi!”, „Noi suntem poporul!”, „Libertate, libertate!” etc

 

Ceauşescu părăseşte capitala

Revoluţionarii la balcon

Dictatorul apare în faţa mulţimii pentru ultima dată pe 22 decembrie. El încearcă să i se adreseze de la balconul Comitetului Central.    

La 12:06, soţii Ceauşescu fug la bordul unui elicopter de pe clădirea Comitetului Central, împreună cu trei acoliţi  şi două gărzi de corp. După plecarea lor, manifestanţii pătrund în sediul Comitetului Central şi un revoluţionar îşi face apariţia pentru prima dată la balcon, agitând drapelul cu stema Republicii Socialiste România decupată.  

În urma fraternizării cu poporul, tancurile Armatei au fost decorate cu drapeluri cu stema Republicii Socialiste România decupată
Contribuții: povestire

Editor contributor — Lina Vdovîi
Editor contributor — Alina Conţeanu
Editor contributor — Monica Paula Coman
Editor contributor — George Gurescu
Editor arhive — Mihai Ciobanu
Operator film 16 mm — Carmen Draghici
Documentare foto — Irina Bartolomeu
Editor foto/video — Silviu Panaite
Coordonator de proiect — Dorian Stoica

Mulțumiri: tot conținutul media
În unele cazuri, e posibil ca povestirea prezentată să fi fost creată de o terță parte independentă. Aceasta nu reprezintă neapărat punctul de vedere al instituțiilor menționate mai jos, care au asigurat conținutul.
Traduceți cu Google
Pagină de pornire
Explorați
Aproape
Profil