Revoluţia Română, transmisă în direct

TVR, The Romanian Public Broadcaster

„Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile!"
Regele Mihai I, într-o intervenţie la Radio Europa Liberă
Turnul Televiziunii Naţionale în timpul Revoluţiei Române
Instaurarea stării de necesitate

Cum acţiunile armatei nu au reuşit să oprească mişcările anticomuniste din Timişoara, Nicolae Ceauşescu decide instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării. 

Pe 22 decembrie, prima transmisie a Televiziunii Române începe la 10.51, cu difuzarea imnului de stat "Trei culori”; imediat, pe micile ecrane apare prezentatorul George Marinescu, care citeşte "Decretul prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării”. 

Conform documentului, toate unităţile armatei sunt puse în stare de alarmă, sunt interzise întâlnirile publice, circulaţia grupurilor mai mari de cinci persoane şi circulaţia pe timpul nopţii, după ora 23.00. 

„Muncitorii să apere tot ceea ce s-a realizat: suveranitatea şi independenţa ţării” (Decretul prezidenţial al lui Nicolae Ceauşescu)

Prima revoluţie transmisă în direct 

Demonstranţi în curtea Televiziunii Naţionale

Primul grup de protestatari ajunge la sediul Televiziunii Române în jurul orei 11. Aceştia cer conducerii să transmită, la televizor, informaţii despre evoluţia protestelor din ţară. 

Într-o primă fază, directorul Televiziunii le refuză cererea, însă după o serie de discuţii, reprezentanţii Televiziunii promit instalarea unei staţii de amplificare în curte, iar, în final, se pregăteşte Studioul 4 pentru prima transmisie în direct a unei revoluţii. 

La ora 12:47, pe fundalul sonor se aude Rapsodia Română a lui George Enescu şi sunt filmaţi revoluţionarii şi personalul televiziunii, cum fac ultimele pregătiri în Studioul 4, înainte de a intra în direct. 

Înainte de prima emisiune live a Televiziunii Libere

„Am învins!”

Prima transmisiune live din televiziunea liberă

La 12:51 intră în emisie Studioul 4. Actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu sunt primii care iau cuvântul. "Fraţilor, mulţumită lui Dumnezeu (îşi face cruce) ne aflăm în studiourile televiziunii”, spune Ion Caramitru, primul revoluţionar, care a luat cuvântul.  

El mulţumeşte armatei, studenţilor, oamenilor din jurul său şi celorlalte "mii şi mii de români şi de alte naţionalităţi care ne-au condus”.

„Trebuie să avem răbdare, am aşteptat 25 de ani, mai putem aştepta câteva minute. Poporul a învins!” (Mircea Dinescu)

Poetul Mircea Dinescu anunţă că se lucrează la programul şi proclamaţia către ţară. El face un apel la calm şi înţelepciune. „A curs destul sânge”, continuă Dinescu. 

Demonstranţii au umplut curtea interioara a Televiziunii Naţionale

Pe parcursul desfăşurării revoluţiei, s-au remarcat trei piloni în jurul cărora s-au luat decizii; unul a fost televiziunea, de unde românii aflau evoluția evenimentelor, iar protagoniștii dădeau ordine în direct; al doilea "punct fierbinte” a fost sediul Comitetului Central, unde s-au creionat primii pași pe care urma să-i ia viitoarea putere și, în final, a fost sediul Ministerului Apărării Naționale, de unde s-au coordonat acțiunile militare din acele zile. 

Televiziunea s-a transformat în canalul de comunicare al revoluţionarilor. Din studiourile Televiziunii, au avut intervenţii disidenţi, foşti comunişti, actori sau politicieni din filonul al doilea al partidului, care voiau să-şi arate devotamentul faţă de noua mişcare din ţară.

 O parte dintre ei au văzut în apariţiile la televizor drept o cale prin care, fie să "se spele de păcate”, fie să profite de vidul de putere care s-a creat odată cu răsturnarea regimului. De multe ori, intervenţiile lor, combinate cu mesajele de ultimă oră citite de crainicii Televiziunii, nu au dus decât la creşterea sentimentului de nesiguranţă şi panică în rândul oamenilor. 

Generali şi reprezentanţi ale diverselor structuri din armată ajung în studiourile Televiziunii şi fac apeluri de încetare a focului. 

Aceştia ordonă retragerea tuturor trupelor militare din ţară şi cer soldaţilor să fie atenţi la posibilele atacuri ale trupelor pro Ceauşescu şi ale teroriştilor. 

Din Studioul 5 al Televiziunii, şeful Marelui Stat Major, generalul Ştefan Guşă, citeşte un comunicat oficial către unităţile militare din ţară. 

"Toate unităţile şi subunităţile intră în cazărmi. Nu se deschide foc în niciun fel de situaţie împotriva oamenilor. Este nevoie de linişte în toată ţara”, spune generalul Guşă. 

Tată şi fiul său, în curtea Televiziunii Naţionale

„Toate unităţile militare care sunt retrase în cazărmi să nu scape vigilenţa, să fie în măsură oricând să dea o contralovitură,  o ripostă hotărâtă acelora care ar încerca să zdruncine noua orientare politică, socialistă, democratică în ţara noastră”.

„Adresez în acelaşi timp un apel tuturor comandanţilor de garnizoane militare, unde mai sunt încă focare, în mod deosebit Garnizoana Sibiu şi altele, să ia legătura cu forţele populare şi să ia măsuri urgente de terminare în cel mai scurt timp a tuturor operaţiunilor militare sau de altă natură, cu caracter de violenţă, ţinând seama că în realitate ele sunt zadarnice”

(generalul Chiţac Mihai, comandantul Garnizoanei Bucureşti)

„Este mai uşor să-l omorâm pe Ceauşescu, decât să schimbăm sistemul” (Dan Petrescu, 26/27 ianuarie, 1988, cotidianul Liberation)

Prima pagina a fostului ziar comunist Scanteia

„Ziarul nostru apare azi, în câteva ore, într-o ediţie specială, într-o expresie patriotică, nouă, adevărată, ca ziar al poporului”.

„Scânteia” a fost portavocea Partidului Comunist din România. Lansat în 1931, cotidianul a fost tipărit, până în 1944, ilegal, când s-a ”aliniat” gândirii noilor structuri de putere din ţară. De pe 22 decembrie 1989, ziarul şi-a schimbat numele în „Scânteia poporului” şi în anii 90 s-a transformat în „Adevărul”,  publicaţie care se tipăreşte şi în zilele noastre

Se citesc ultimele stiri despre fuga cuplului Ceauşescu

Intervenţiile în direct din studiourile Televiziuniii au jucat  un rol important în timpul Revoluţiei; românii primeau ultimele informaţii despre evoluţia evenimentelor din Bucureşti, iar oamenii din puteau afla ce se întâmpla chiar în oraşele lor. Televiziunea devenise un canal de comunicare funcţional. 

În acelaşi timp, Televiziunea a provocat şi un haos informaţional. Nimeni nu verifica veridicitatea mesajelor pe care le transmiteau crainicii televiziunii, iar o bună parte din intervenţiile acestora au contribuit la creşterea panicii şi nesiguranţei în rândul oamenilor.  Zvonurile – prezentate ca "apeluri urgente” şi "comunicări importante” – au dus la prelungirea haosul în ţară şi la pierderea multor vieţi nevinovate. 

 

Printre zvonurile anunţate la televizor, regăsim "ştirea” conform căreia apa potabilă din diferite oraşe ale ţării a fost otrăvite de forţele teroriste. Această informaţie a fost transmisă de prezentatorul Teodor Brateş, el fiind şi cel care a anunţat că rezerva de sânge de la Spitalul Fundeni (Bucureşti) a fost aruncată în aer de terorişti. 

Locotenent-colonelul Marius Oprean spune în faţa camerei: "Să bage (n.r.: se adresează producătorilor din industria alimentară) cantităţi mari de apă minerală, de bere şi vinuri slabe. Să nu se consume apă sub nicio formă”. 

Petre Popescu, un alt prezentator, spune că la Pietroaia este un aeroport ascuns, locul unde s-ar îndrepta cuplul Ceauşescu. "Cetăţenii din preajma au semnalat o oarecare activitate acolo(...)Se pare că perechea s-ar putea îndrepta acolo”, continuă el.

Într-o altă intervenţie, Teodor Brateş spune că oamenii primesc băutură gratuită, în barurile din Bucureşti, pentru a se îmbăta şi a provoca, ulterior, acte de vandalism. "Să ne păstrăm demnitatea de oameni, să nu ne îmbătăm. Să ne îmbătăm doar cu acest soare al libertăţii”, spune Brateş.

Prezentatorii Televiziunii Române se adresează soldaţilor români şi le spun să folosească armele din dotare, pentru a-şi apăra ţara, fără să mai aştepte vreun ordin din partea superiorilor. ”Să intre tancurile şi să dărâme clădirile în care se află aceşti criminali”, spune Brateş, în timp ce alt prezentator adresează mesajul: ”poporul vă dă acum ordine, nu mai aşteptaţi de la nişte comandanţi poate prea limitaţi de la limitele impuse de dictatură”.    

„O coloană blindată motorizată se îndreaptă spre Piteşti pentru a ocupa punctul atomic, rafinăria, rezervoarele de cianură, barajul de la Curtea de Argeş! Odată cu căderea acestor puncte, oraşul Piteşti poate să dispară complet de pe harta ţării!" (revoluţionarul Cazimir Ionescu)    

Dan Marin, fost campion mondial, acuzat de demonstranţi de terorism

Cum teama unor posibile atacuri ale trupelor pro-Ceauşescu şi ale celor teroriste era din ce în ce mai mare, oameni de rând sau simpli protestatari erau confundaţi cu "teroriştii”. Dan Marin, fost campion mondial şi membru al echipei naţionale de handbal, a fost prins de revoluţionari şi acuzat de terorism. Bătut de aceştia, el a fost adus la Televiziune pentru a recunoaşte "crimele" pe care le-a comis împotriva poporului român. 

Capetele de acuzare aduse regimului comunist erau judecate în direct, în faţa tuturor telespectatorilor, iar cei prezenţi în studio deveneau judecători în numele poporului. Televiziunea se transformase într-un tribunal ad-hoc.  Ion Iliescu, în prima sa întervenţie, lansează capetele de acuzare împotriva cuplului Ceauşescu, spunând că va fi supus unei „judecăţi limpede, lucide, pe bază de judecată ordonată”. Aceeaşi idee este reiterată de proaspăt reconvertiţii generali ai Armatei.

Protestatarii adunaţi în faţa Televiziunii Naţionale

În acele zile, Televiziunea se transformase într-un tribunal ad-hoc.  Această "funcţie” este exemplificată cel mai bine de momentul în care este adus în studio Nicu Ceauşescu, fiul cel mic al cuplului Ceauşescu. În seara zilei de 22 decembrie, el este adus în faţa camerelor din Studioul 4, pentru a fi "prezentat” poporului român. 

Nicu Ceauşescu a fost prins de un grup de soldaţi, în timp ce se întorcea de la Sibiu. Maşina care-l transporta înspre centrul oraşului a fost atacată de un grup de protestatari, iar Nicu a fost înjunghiat în torace. În faţa camerelor, el este prezentat ca ”micul prinţişor” şi este acuzat de răpirea unor copii. 

Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, prins de protestatari
Prima intervenţie live a lui Ion Iliescu, viitorul preşedinte al României

Pe 22 decembrie, la prânz, Ion Iliescu face prima lui intervenţie. În timpul discursului, el îi asigură pe români de susţinerea Armatei. "În momentul de faţă situaţia este oarecum stăpânită. Am vorbit la telefon acum 20 de minute cu  generalul Victor Stănculescu. Se află la ministerul Apărării Naţionale, a dat dispoziţie, s-au retras trupele care erau dispuse în oraş cu dispoziţie de a trage, a tras înapoi o coloană de blindate care fusese ordonată să vină dinspre Piteşti, spre Bucureşti”, spune Iliescu. 

El mai precizează faptul că în timpul aceleiaşi seri o autoritate provizorie, numită Frontul Salvării Naţionale, va fi prezentată oamenilor. De asemenea, el face un apel la calm şi ordine, "trebuie să dăm dovadă de maturitate în aceste momente, să ne putem reorganiza pe baze democratice”, continuă Iliescu.

Nou-creatul Front al Salvării Naţionale face un apel la încetarea focului

Un membru al noului creat CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) citeşte un comunicat oficial, în care face un apel la încetarea "imediată” a focului în ţară. "Oricine va încălca această dispoziţie, se face vinovat de crimă împotriva poporului român (...) Să nu mai fie vărsată nicio picătură de sânge”, spune dânsul. În continuare, reprezentanţii CFSN le cer oamenilor să înapoieze toate armele pe care le-au primit în ultimele zile, iar Iliescu le cere românilor să colaboreze cu autorităţile locale, pentru a opri haosul şi dezordinea socială. 

Demonstranţi strânşi în curtea Televiziunii Naţionale

„Scopul Frontului Salvării Naţionale este instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului. Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu” (Prima intervenţie în direct a lui Ion Iliescu)

Ion Iliescu citeşte primul comunicat oficial al Consiliul Frontului Salvării Naţionale, noul organism responsabil cu trecerea de la regimul comunist înspre cel democratic. Într-o primă fază, CFSN va avea 40 de membri; printre aceştia se găseau membri ai disidenţei româneşti, cadre militare, scriitori etc. Mai târziu, o parte dintre aceştia vor părăsi Consiliul, după ce se creionează planul transformării CFSN în formaţiune politică. 

Iliescu anunţă primele puncte din programul CFSN. Ţara se va numi România (în vremea regimului comunist, avea numele oficial Republica Socialistă a României); nu va mai exista un singur partid de stat, "statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernare”. CFSN va organiza primele alegeri libere în aprilie 1990. 

Scene de luptă armata pe Bvd. Primăverii, lânga sediul Televiziunii Naţionale

După fuga cuplului Ceauşescu, o serie de zvonuri şi informaţii neverificate despre contraatacurile teroriştilor sunt împrăştiate prin ţară. 

Confruntările cu aceste "forţe neidentificate” vor începe în seara zilei de 22 decembrie. Ministrul Apărării va trimite trupe militare să apere cele mai importante clădiri din capitală, prin acestea aflându-se şi sediul Televiziunii. 

Pe 23 decembrie, Televiziunea este atacată, iar transmisia este întreruptă pentru o scurtă perioadă de timp. 

Pentru a arăta urmările provocate de haosul şi lipsa unei comunicări coerente între instituţiile de la acea vreme, avem cazul Muzeului de Artă şi al Bibliotecii Central Universitare din Bucureşti, unde armata a început un asalt îndreptat asupra acestor clădiri, crezând că acolo se ascund trupele teroriste. 

Rezultatul: au fost distruse numeroase opere de artă şi aproape 500.000 de cărţi, iar o parte dintre acestea erau considerate parte a patrimoniului naţional. 

Victime:

Înainte de 22 decembrie, au fost 129 de victime, iar după această dată, au murit 747 de oameni. Aceste date aparţin Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

„Omenirea se înclină în faţa măreţiei poporului român.” 

The Independent, citat de Agenţia de ştiri Agerpress

Contribuții: povestire

Editor contributor — George Gurescu
Editor contributor — Monica Paula Coman
Editor contributor — Alina Conţeanu
Editor contributor — Lina Vdovîi
Editor arhive — Mihai Ciobanu
Operator film 16 mm — Carmen
Drăghici

Documentare foto — Irina Bartolomeu
Editor foto/video — Silviu Panaite
Coordonator proiect — Dorian Stoica

Mulțumiri: tot conținutul media
În unele cazuri, e posibil ca povestirea prezentată să fi fost creată de o terță parte independentă. Aceasta nu reprezintă neapărat punctul de vedere al instituțiilor menționate mai jos, care au asigurat conținutul.
Traduceți cu Google
Pagină de pornire
Explorați
Aproape
Profil