Gospodărie de agricultor, Deseşti, judeţul Maramureş

Gospodăria de "nemeşi" din Deseşti, a fost transferată în muzeu între anii 1998 – 2001 şi reconstruită între anii 1999 – 2001.
Reprezentativă pentru agricultura tradiţională practicată în zonele deluroase, prin structura sa compusă din casa de locuit, şura cu două grajduri, şopronul (colejna) cu coteţele de porci, pătulul de porumb – coş la mălai, şopru la fân, fântâna şi poarta monumentală tipică nemeşilor; ea trădează o viaţă economică bogată.
Casa, prin plan tricameral, tehnica constructivă, elevaţia pe două niveluri (cu pivniţă la parter şi spaţii de locuit la etaj), prispa (şatră) dezvoltată pe două laturi la parter şi pe trei la etaj, cu cei 25 stâlpi sculptaţi şi cununi vălurite reprezintă un moment de apogeu în evoluţia arhitecturii tradiţionale din Maramureşul istoric, o culme a virtuţilor constructive şi decorative ale meşterilor maramureşeni şi puterea economică deosebită a locuitorilor.
Şura este construită pe două niveluri, având grajdul la parter, aria de treierat şi al doilea grajd, la etaj a fost proiectată şi adaptată funcţional, valorificând inteligent terenul în pantă, pentru instalarea batozei de treierat acţionată de cai (aria este mărită pentru a crea spaţiu noilor instalaţii şi numărului sporit de participanţi la treieratul cerealelor). Pereţii construcţiei suferă modificări prin practicarea unor deschideri – porţi, uşi, ferestre –destinate alimentării cu snopi sau evacuării paielor şi grânelor. Şura surprinde momentul restructurării anexelor gospodăreşti ca urmare a evoluţiei tehnicilor de lucru şi a instrumentarului agricol, prin introducerea, la începutul secolului trecut, a mijloacelor semimecanizate, de factură industrială.
Şopronul (colejna) este realizat din stâlpi verticali şi înfundat cu scândură în spate şi lateral-dreapta, având două părţi distincte: coteţele de porci realizate din cununi orizontale de bârne din stejar, încheiate la capete în cheutoare dreaptă şi spaţiul pentru protejarea mijloacelor de transport şi a inventarului agricol. Între tavanul coteţelor şi învelitoarea de draniţă de brad, bătută dublu, prin închiderea cu scândură a laturilor exterioare, s-a realizat un spaţiu semideschis pentru depozitarea ştiuleţilor de porumb.
Pătulul de porumb, din nuiele de alun, are o formă tronconic-elipsoidală, cu baza mică îndreptată în jos. Estetica acestuia fiind este dată de ritmicitatea împletiturii şi mai ales, de brâul împletit înspicat, împrejurul pereţilor, la jumătatea acestora.
Şopronul pentru fân este o construcţie originală, atipică faţă de tipul tradiţional (ridicată pe patru stâlpi de brad aflaţi la colţurile unui perimetru pătrat şi legaţi la jumătatea lor cu un jug orizontal de grinzi). Aceasta are, în scopul asigurării fânului depozitat, între aceste grinzi şi stâlpi, pe toate laturile, o succesiune de scândurele de brad, dispuse oblic, sub forma unui desen asemănător unei pânze de păianjen, ce amplifică estetica construcţiei.
Poarta este construită în stilul tradiţional al vechilor porţi maramureşene, din trei stâlpi (montanţi) legaţi deasupra de cununa mare şi o cununa mică deasupra portiţei, toate elementele fiind decorate prin sculptarea în relief înalt, cu motive specifice: funia, bradul, cercul solar. În panoul în scânduri, deasupra portiţei, este traforată o vază de flori.
Ansamblul monumental din Deseşti încheie seria evolutiv – tipologică a celor cinci gospodării maramureşene, provenind din microzone diferite, fiind o capodoperă a arhitecturii laice din Maramureş.