Masca la popoarele primitive, a căror cultură e considerată o adevărată ,, cultură a măştii”, ea reprezintă duhul strămoşului, animalul totemic al societăţii. Dansurile cu măşti sunt legate de riturile agrare, nupţiale, iniţiatice şi funerare, la care participă cei vii şi cei morţi. Măştile prezente la jocurile de Anul Nou la români constituie un mijloc de refulare a tensiunilor sufleţeşti acumulate în timpul anului. Piesa intră în categoria tipului demonic fiind compusă din obrăzar şi coarne. Masca este confecţionată din pâslă peste care s-au lipit bucăţi de blană şi redă o fizionomie umană. Coarnele sunt confecţionate tot din coarne de vacă şi sunt aplicate ca o scufă deasupra măştii.. Sprâncenele şi mustăţile sunt din blană. Buzele şi conturul ochilor sunt realizate din bucăţi de pânză colorată. Fizionomia este flancată de de o barbă făcută din bucăţi de piele.