Școala Centrală de Fete

Școala Centrală de Fete, planuri 1888-1889, realizată 1890, intervenții interioare 1892
L.M.I.B-II-m-A-18924
La propunerea lui N.Petrașcu, la o masă la Titu Maiorescu, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Mincu primește comanda proiectului Școlii Centrale de Fete. Aceasta fusese înființată de domnitorul Barbu Știrbey în 1851, dar nu avusese până atunci o clădire proprie. Deja în 1888 ministrul Maiorescu solicită aprobarea de construcție, iar în 1889 se pune piatra de temelie. În realizarea planurilor, Mincu are ocazia de a pune în aplicare ideea de claustru de inspirație occidentală, închizând galeriile interioare cu pereți vitrați. Mincu foloseșe alfabetul ”inventat” de el ca element decorativ pe fațadele exterioare și interioare ale edificiului pentru a scrie numele unor personalități istorice și culturale feminine.
”Mincu a creat un alfabet propriu. Alfabetul latin, prin claritatea lui izbitoare, nu lasă loc de joc imaginației; el a luat ceva din forma literilor noastre chirilice, forțând liniile, lungind pe unele și scurtând pe altele, și a ajuns la acel alfabet estetic, intrat astăzi în domeniul public și pe care îl întrebuințează mai toți artiștii. ”(Nicolae Petrașcu, Ioan Mincu, Cultura Națională, 1928, p.19)
Ideea sa va prinde, astfel încât marea majoritate a clădirilor publice (primării, prefecturi, sedii administrativ-financiare), pe fondul creării stilului specific românesc, vor utiliza această scriere.
Ulterior, pe fostul teren de tenis, se vor mai adăuga casa directoarei de arh. O. Maugsch și sala de gimnastică. Sala de festivități, ce va deveni cinematograf și este astăzi Teatrul Bulandra, a fost proiectată în 1942 de arh. Horia Creangă.