Sala Maniu (cel mai important lider anticomunist, arestat la 75 ani, mort în închisoare). Pe arcadă, portretul lui Maniu la şapte varste

Memorial Sighet: Sălile 84-87 - Sălile „Iuliu Maniu – un părinte al democraţiei” Pe culoarul din stânga sălii de acces, deasupra sălilor Brătianu, câteva săli, cu o arhitectură segmentată de arcade, sunt dedicate lui Iuliu Maniu, unul din părinţii democraţiei româneşti, mort, ca şi Gheorghe Brătianu, în penitenciarul Sighet, în acelaşi an 1953. Datorită atitudinii sale exemplare în viaţa publică, Iuliu Maniu a devenit între 23 august 1944 şi iulie 1947, când a fost arestat, un simbol al rezistenţei democratice la comunizarea ţării. A sfârşit prin a i se intenta proces pentru “crimă de înaltă trădare”. La 12 noiembrie 1947 a fost condamnat la temniţă grea pe viaţă, în cadrul procesului fabricat liderilor PNŢ, după înscenarea de la Tămădău. Fotografiile şi documentele prezintă momente familiale, precum şi aspecte din activitatea politică a lui Maniu înainte de 1918. Un panou evidenţiază rolul important 38 pe care acesta l-a jucat în evenimentele care au dus la Marea Unire. În continuare imaginile îl înfăţişează pe Iuliu Maniu în contextul perioadei interbelice şi al celui deal doilea război mondial, opunându-se oricărei forme de regim autoritar. Expoziţia se încheie prin prezentarea unor secvenţe din activitatea politică postbelică, din timpul alegerilor anului 1946, ca şi de imagini şi declaraţii din timpul procesului PNŢ, soldat cu sute de ani de condamnare. Valoarea expoziţiei, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, este ridicată de prezenţa unor obiecte care au aparţinut sau au fost folosite de Iuliu Maniu, donate Memorialului Sighet de doamnele Clara Boilă din Cluj, Aurelia Ghinea, Flavia Bălescu şi Rodica Coposu din Bucureşti. Pe culoar, în dreptul sălilor „Iuliu Maniu”, se află expoziţia dedicată discipolului său emblematic, Corneliu Coposu (Sala 87 bis). Obiectele, fotografiile, scrisorile şi documentele evocă viaţa profesională şi politică a celui ce a adus, în anii ’90, suflul şi abnegaţia Partidului Naţional Ţărănesc şi ale conducătorului său istoric.