Şteamp minereu aurifer si “cram” de la Gura Cornei (judet Alba)

În Ţara Moţilor, mineritul tradiţional, atestat de pe vremea dacilor şi romanilor, a cunoscut o mare dezvoltare, exprimată şi prin numărul mare de instalaţii pentru prelucrarea minereului, aşa-numitele şteampuri, apărute în secolul al XIV-lea şi exploatate pănă în prima parte a secolului al XX-lea.
Şteampul din satul Gura Cornei, oraşul Abrud, datează din al treilea deceniu al secolului al XX-lea, fiind adus şi reconstruit în muzeu în anul 1966.
Construcţia care adăposteşte instalaţia este un şopron deschis al cărui acoperiş în două ape, cu învelitoare din şiţă, se sprijină pe şase stâlpi, îngropaţi în pământ.
Instalaţia propriu-zisă (şteampul) este alcătuită din două grinzi, săgeţi, care au fixate la capetele inferioare, cu inele din fier, pietre de cremene.
Săgeţile sunt susţinute de un jug vertical, fixat într-o talpă masivă, în care sunt săpate şase pive, în care se zdrobeşte minereul aurifer, prin căderea succesivă a săgeţilor, ridicate alternativ de penele fixate pe suprafaţa unui fus orizontal. La capătul fusului este fixată roata hidraulică cu admisie superioară, care acţionează instalaţia prin intermediul arborelui cu came.
În spatele pivelor, în care acţionează săgeţile (căte două la o pivă), este un bazin pătrat (pişoişte), din grinzi, în care se depozitează sterilul spălat de apa care curge continuu prin pivele mărginite înspre pişoişte de căte o siţă.
Aurul fiind mai greu, rămâne pe fundul pivelor, de unde este scos şi spălat cu şaitrocul în jomp, operaţiune ce se desfăşoară în construcţia din lemn alăturată şteampului, numită cram. Acesta are o singură încăpere în care sunt păstrate uneltele necesare diferitelor operaţiunii pentru obţinerea aurului.
Din pişoişte, materialul adunat, care mai conţine nisip aurifer, este spălat pe hurcă, o scândură având un plan înclinat, pe care se aşează o pânză de pănură ce reţine, în firicelele de lână aurul, sterilul fiind îndepărtat de apa care curge continuu, în canalul de evacuare.
Pânzele de pănură erau, apoi, spălate în jomp, unde praful aurifer era ales cu şaitrocul. Aurul obţinut era ars în flacără, pentru a forma bulgări sau lingouri.