Biserica Stavropoleos

Restaurarea Stavropoleos, 1897-1912
Proiectul de restaurare i-a fost încredințat de Ministerul Instructiunii si al Cultelor, starea de degradarea a monumentului ridicând mari discuții în epocă, fiind chiar prevăzut a fi demolat. Proiectul vine și sub forma unei ”compensări” față de maestru, care nu a putut realiza Palatul Capitalei.
Cupola nu este originară, iar arhitectul a schimbat brâul și 2 coloane ale pridvorului. În partea dreaptă, pe locul vechiului han, a construit clopotnița, casa parohială și muzeul bisericesc, într-o incintă de tip claustru. Lucrările au fost terminate de elevul său, arh. Alexandru Zagoritz.
Un aspect inedit merită amintit în legătură cu restaurarea și decorația. Conrad Vollrath/Veleanu (1884-1977), artist sas, afirma în manuscrisul autobiografic -prezent azi în arhiva Muzeului de Artă din Brașov- ( p. 1) că:” Am conlucrat cu mai mulți arhitecți de mare valoare pictură decorativă și anume cu arhit.Mincu, printre altele ornamentele exterioare ale bisericii Stavropoleos din capitală.” Motivele decorative vegetale galbene pe un fond albastru de pe fațada bisericii sunt marca lui, cel mai probabil și elementele în ceramică smălțuită din zona arcurilor în acoladă din zona claustrului. Ulterior colaborării cu Mincu, în 1905, Vollrath va lucra la vila Minovici cu arh. Cristofi Cerchez (1872-1955) care prezintă aceeași decorație exterioară pictată pe plafonul foișorului și de ceramică în zona arcurilor balconului-pridvor.