Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost o personalitate marcantă a culturii române, poet, dramaturg, folclorist, diplomat și om politic. Este considerat fondatorul teatrului și literaturii dramatice românești. Născut în Bacău, a studiat la Paris, unde a început să scrie în limba franceză. Revenit în țară, a colaborat la dezvoltarea teatrului din Iași și a publicat lucrări literare influențate de folclorul românesc.

Alecsandri a fost implicat în Revoluția de la 1848, fiind exilat după înfrângere. A scris poezii patriotice și a călătorit prin Europa, acumulând inspirație pentru creațiile sale. S-a stabilit la Mircești, unde a continuat să scrie și să susțină mișcările culturale și politice. A fost membru fondator al Academiei Române și ministru de externe sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, promovând Unirea Principatelor Române.

Opera sa include poezii populare, pasteluri, cântece patriotice și piese de teatru, contribuind semnificativ la formarea literaturii române moderne. A fost onorat cu premii și recunoașteri internaționale, rămânând o figură centrală în cultura românească.