Ștefan Golescu

Ștefan Golescu (1809–1874) a fost un politician român important, prim-ministru al României între 1867 și 1868, și un lider marcant al Revoluției de la 1848 din Țara Românească. Fiul cărturarului Dinicu Golescu, a studiat în Elveția și a avut o carieră în armată înainte de a se dedica activităților politice și revoluționare. A fost membru al Guvernului provizoriu din 1848 și a susținut activ Unirea Principatelor. După exil, a contribuit la organizarea politică și administrativă a țării, fiind deputat, ministru, și prim-ministru. În timpul guvernării sale, s-au adoptat legi importante și au fost inițiate lucrări de infrastructură, precum construirea unei rețele de căi ferate. A fost un susținător al democrației și al culturii naționale, încurajând scriitorii să creeze opere accesibile tuturor. A murit în 1874, înainte de unificarea deplină a grupărilor liberale.