Mocăniţa - Trenul de legendă din Vişeu de Sus!

“Numită
adesea „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“, Calea Ferată Forestieră din Vişeu de
Sus, situată chiar în nordul României, la graniţa cu Ucraina, reprezintă o
bogăţie atât din punct de vedere tehnic, cât şi cultural. Pe o distanţă de
aproape 60 kilometri circulă până astăzi – pe lângă locomotive Diesel –
locomotive cu abur, alimentate cu lemn”

1932                                                                                                                        



 Exploatarea forestieră a pădurilor de pe Valea Vaserului ce aparţineau în acea vreme statului austriac a început la Vişeu de Sus cu precădere în secolul XVIII. Cei care au început exploatarea pădurilor virgine din această zonă au fost coloniştii de origine germană, care transportau lemnul la fabricile de cherestea aflate în Vişeu de Sus cu ajutorul plutăritului. Munca în pădurile greu accesibile din Carpaţi, precum şi operaţiunea de transport a lemnului se realizau destul de dificil şi prezentau totodată un risc destul de ridicat.



În 1932 au început lucrările la o cale ferată forestieră, un pas tehnologic important în comparaţie cu plutăritul.



Căile ferate forestiere înguste deveniseră foarte populare în Europa, mai ales în zona Carpaţiilor. Mecanismul lor de funcţionare era simplu: curbele strânse urmau cursul râului fiind prin urmare nevoie de un ecartament îngust. Liniile au fost prevăzute în aşa fel încât vagoanele goale pentru lemn să fie trase în sus de locomotive cu abur mici, în timp ce la coborâre trenurile încărcate cu lemn să alunece spre fabricile de cherestea prin forţa greutăţii proprii.

1914-1918                                                                                                                            



În timpul Primului Război Mondial, graniţa actuală de nord a României reprezenta în acea vreme linia frontului. Combatanţii erau trupele germane formate din patru batalioane de vânători de munte conduse de generalul Richard von Conta pe de-o parte, iar armata rusă aflată sub comanda mareşalului Aleksei Brusilov de cealaltă parte.

Frământarile politice apărute în Rusia la începutul anului 1917, culminate cu revoluţia bolşevică şi implicit cu retragerea ruşilor din război, au dus la încetarea focului dintre combatanţi. Dovada că cele două armate au dat lupte pe Valea Vaserului este dată de însăşi existenţa cimitirului de la Miraj, în care au fost îngropate victimele ambelor tabere, lucru extrem de rar întalnit într-un război atât de disputat.                                                                                                                                                                                                           În În 10 Februarie 1917, trupele germane au început construirea cimitirului ale cărui rămăşiţe pot fi văzute chiar şi în zilele noastre pe Valea Vaserului la Miraj.

1944-1954

În toamna anului 1944, trupele germane şi maghiare încă se aflau în Maramureş încercând să stabilească o linie defensivă în faţa Armatei Roşii. Lucrări de amenajare genistică au fost realizate şi pe Valea Vaserului, ale căror urme pot fi văzute chiar şi în prezent. Atunci când armata germano-maghiară s-a retras, calea ferată forestieră a fost parţial distrusă şi mai multe poduri au fost aruncate în aer, în scopul încetinirii avansării ruşilor în Maramureş.



Calea ferată forestieră a fost refăcută de C.A.P.S. între 1946 – 1948 şi plasată sub conducerea Întreprinderii Forestiere din Vişeu de Sus. După ce lucrările de reparaţie au fost finalizate, calea ferată forestieră a fost extinsă între 1950-1954 cu alte ramificaţii pe văi secundare, contribuind astfel şi mai mult la exploatarea forestieră pe Valea Vaserului.

1961

În 1961exploatarea forestieră pe Valea Vaserului a atins apogeul. CFF Vişeu de Sus era format dintr-o reţea extinsă de căi ferate, însumând în total 79.095 km. Pentru tracţiunea materialului rulant au fost folosite doar locomotive cu abur, atât pentru ecartamentul îngust de 760 mm, cât şi pentru cel standard de 1435 mm. În perioada respectivă au fost folosite 7 locomotive cu abur pe ecartament îngust, cu o putere cuprinsă între 50 CP şi 150 CP, cele mai multe dintre ele fiind fabricate în Reşita în anii 1950. Materialul rulant era format din 137 de trucuri pentru lemn şi 51 de platforme.

1990

Schimbările economice ce au urmat după Revoluţia din decembrie 1989 au avut un impact devastator asupra căilor ferate forestiere cu ecartament îngust din România, deţinute în trecut de statul român: în doar câţiva ani aceste căi ferate au fost închise şi desfinţate. Calea ferată forestieră de pe Valea Vaserului nu a fost exclusă din acest proces. Însă datorită faptului că industria lemnului a continuat în Vişeu de Sus într-o formă mai restrânsă si pentru că nu a existat o altă cale de acces pentru transportul lemnului, calea ferată a reuşit să supravieţuiască acestor schimbări.

2000



Începând cu anul 2000, calea ferată forestieră a primit sprijin din străinătate. A fost creată o organizaţie elveţiană având ca scop salvarea căii ferate de pe Valea Vaserului. Cu ajutorul elveţian şi din alte părţi din Europa, mai multe locomotive cu abur scoase din uz au fost reparate şi puse din nou în funcţiune, noi vagoane de călători au fost achiziţionate iar depoul de locomotive şi staţia istorică a gării au fost renovate.

În 2005 au fost introduse trenuri regulate de călători pentru transportul turiştilor. În completare, infrastructura a fost dezvoltată în jurul gării din Vişeu de Sus în aşa fel încât să răspundă nevoilor de operare turistică a căii ferate forestiere. Societatea de turism S.C. CFF Vişeu de Sus S.R.L. organizează excursii cu trenuri cu aburi pentru turişti în perioada mai-octombrie după un orar prestabilit. Pe lângă trenurile regulate, turiştii au parte şi de evenimente speciale printre care se numără Maramureş Brunch, trenuri la lună plină, concerte de muzică clasică sau petrecerea de Revelion.



Pentru iubitorii de căi ferate organizăm tururi foto cu Mocăniţa pe parcursul întregului an. Durata şi complexitatea acestora variază de la un simplu tren charter cu aburi până la programe complexe cu cazare pe Valea Vaserului, foc de tabără, încărcare tradiţională de buşteni şi servicii de catering. Pentru grupuri mai mari am pregătit o ofertă completă care cuprinde un tren charter cu aburi, servicii de catering cu open-bar şi divertisment. Astfel de excursii pot fi comandate în orice perioada a anului.

Începând cu anul 2007, Valea Vaserului a devenit parte a Parcului Natural Munţii Maramureşului, sub protecţie europeană.

Principalele motive ale desemnării au fost: peisajul specific cu munţi acoperiţi de pădure şi pajişti montane într-o alternanţă încântătoare, prezenţa florei şi faunei emblematice pentru Carpaţi în cadrul unor ecosisteme încă stabile, existenţa habitatelor naturale pe întinderi mari şi de asemenea, un mod de viaţă tradiţional, direct dependent de resursele naturale.

Bazinul Văii Vaserului, eşantion emblematic al valorilor naturale şi culturale ale Parcului Natural Munţii Maramureşului, se întinde pe 36.000 ha.

Râul Vaser, străbatate această vale spectaculoasă în care peisajul alternează între păduri dese, stânci prăpăstioase şi poieni cu izvoare minerale, iar începând cu anul 1933 se întovărăşeşte pe o lungime de 46 km cu calea ferată forestieră cu ecartament îngust, singura din Europa care încă mai funcţionează în scopul pentru care a fost construită. Împreună cu trenurile grele cu buşteni, locomotivele cu aburi pufăie sub poavara vagoanelor cu turişti dornici să asculte poveştile şi sa admire frumuseţile locului. Astfel trenul cu aburi a devenit simbol al zonei şi motiv de mândrie.

2008                                                                                                                                                                    Furtunile grave de la sfârşitul lunii iulie din 2008 au dus la inundaţii mari pe Valea Vaserului şi implicit în oraşul Vişeu de Sus. Ca urmare a acestor inundaţii, calea ferată a fost grav avariată. Astfel, o mare parte a căii ferate a trebuit să fie reconstruită.

În prezent, calea ferată de pe Valea Vaserului este folosită atât în scop turistic, cât şi în scop forestier pentru transportul lemnului. Dubla utilizare face ca această linie să fie ultima cale ferată forestieră activă şi funcţională din Europa. Astfel, Mocăniţa de pe Valea Vaserului se bucură de un număr tot mai mare de vizitatori, devenind principalul obiectiv turistic din Maramureş şi una dintre cele mai mari atracţii din ţară.

În completarea serviciilor de transport vine trenul-hotel „Carpatia-Express” care reprezintă o modalitate originală de cazare pentru cei care îndrăgesc căile ferate sau cei care doresc să trăiască o experienţă deosebită. Garnitura localizată în incinta gării CFF Vişeu de Sus este formată dintr-o locomotivă cu abur, un vagon-restaurant şi două vagoane de dormit produse în DDR pentru căile ferate din fosta Cehoslovacie.